Mănăstirea Hurezi este un loc minunat, cu o arhitectură românească de excepție, care merită cu siguranță vizitat, dacă vă aflați în județul nostru. Mănăstirea este localizată în localitatea Romanii de Jos, Vâlcea. Acest lăcaș de cult reprezintă cea mai importantă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Hurezi a fost integrată în Patrimoniul UNESCO în anul 1993 și impresionează prin bogăția și originalitatea sa. Acest așezământ monahal a fost remarcat în Balcani și în întreaga Europă, fiind un simbol al arhitecturii românești. În acest loc minunat a funcționat o școală de pictură iconografică și murală începând cu secolul al XVII-lea. De asemenea, aici s-au adunat și cărturari la școala de copiști a mănăstirii.
Mănăstirea Hurezi – o scurtă istorie
Mănăstirea Hurezi a fost ctitorită de domnul martir Constantin Brâncoveanu între anii 1690-1693. Această sinteză a artei românești realizată în acele timpuri se remarcă prin originalitate, măiestria liniilor și culorilor, specifice stilului brâncovenesc.
Complexul monahal a fost ridicat într-o perioadă de prosperitate, pace și înflorire culturală din Țara Românească, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu și este amplasat la poalele Munților Căpățânii, poziționat la 570 m altitudine, mărginit la est de Valea lui Neag și Coasta Mănăstirii.
Construcția Mănăstirii Hurezi a fost încredințată primarului Pârvu Cantacuzino, vărul lui Constantin Brâncoveanu, ocupând poziția de arhitect și de pictor. După decesul acestuia, lucrările de consolidare a edificiului au fost preluate de Cernica Știrbei. Pe locul unde a fost ridicată mănăstirea a fost un schit închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Conform legendei, acolo se spune că existau huhurezi care deranjau liniștea nopții. Din acest motiv se crede că a fost dat numele locului.
Construirea Mănăstirii Hurezi a durat din anul 1690 și a ținut până în anul 1697. Inițial a funcționat ca o mănăstire de călugări. Meșteri greci și români au realizat pictura bisericii. Printre cei care au ajutat la zidirea edificiului se numără vătaful Manea, lemnarul Istrate și pietrarul Vucasin, toți trei regăsindu-se pe peretele pridvorului bisericii mari. De asemenea, ctitorul Constantin Brâncoveanu și rudele sale sunt pictate pe peretele de răsărit, în tinda bisericii.
De-a lungul timpului, Mănăstirea Hurezi a fost supusă unor lucrări de consolidare. Prima de acest tip a fost între anii 1734-1735, când la conducerea mănăstirii era Dionisie Bălcescu. Edificiul a fost afectat de cutremurul din 1738, precum și de războaiele turco-austriece și ruso-turce din 1716-1718 și între 1787-1789. În continuare Grigore Brâncoveanu s-a ocupat de lucrările de extindere a amplasamentului, iar în 1827 a fost modicat acoperișul edificiului.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea au fost întreprinse lucrări în stilul arhitecturii neoclasice: înălțarea turnului-clopotniță, construirea de noi foișoare, extinderea Casei Domnești către sud cu o anexă. În anul 1838 a fost construită fântâna. De asemenea, mănăstirea a funcționat și ca spital, un etaj fiind amenajat în acest sens. În anul 1862, mănăstirea a fost transformată din așezământ pentru călugări în mănăstire de maici.
Mănăstirea Hurezi – arhitectură
Arhitectura mănăstirii Hurezi impresionează prin stilul brâncovenesc, simplu și plin de orginalitate. Acest complex este alcătuit din mai multe construcții: mănăstirea propriu-zisă (1696), Schitul Sfinților Apostoli (1698) și Schitul Sfântul Ștefan (1703). Pe lângă acestea, au fost adăugate și alte anexe și construcții.
Mănăstirea Hurezi este alcătuită din două incinte. Prima încăpere, cea exterioară este realizată din cărămidă, având o poartă de acces și o clădire cu etaj. Cea de-a doua incintă are forma dreptunghiulară și este închisă pe trei laturi cu clădiri, având parter și etaj.
Mănăstirea Hurezi impresionează prin frescele din interior, realizate cu măiestrie și îndemânare în anii 1705-1706, opera aparținând zugravilor Preda și Marin. Biserica mare este poziționată în mijlocul celei de-a doua incinte. Acesta a fost închinată Sfinților Împărați Constatin și Elena și ctitorită de către Sfântul Constantin Brâncoveanu. Paraclisul mănăstirii este localizat în fața bisericii și alte alcătuit dintr-un naos pătrat și un altar semicircular. De remarcat este bolnița, fiind construită în afara zidurilor înalte ale mănăstirii, pe latura de est, fiind lipsită de pronaos.
Un loc ce merită vizitat atunci când ajungi în Vâlcea
Mănăstirea Hurezi este un amplasament ce merită vizitat. Construcția impresionează prin stilul arhitectural brâncovesc, plin de simplitate și originalitate. De asemenea, lăcașul de cult vă va oferi o stare de relaxare totală și veți fi copleșiți de puterea spiritualității care se resimte în acel loc.
Dacă ești pasionat al drumețiilor pe jos sau cu bicicleta, la doar câțiva kilometri găsești Băile Govora, un loc extraordinar de unde poți porni pe numeroase trasee către Mănăstirea dintr-un lemn sau Mănăstirea Horezu. De asemenea poți alege să te duci la o degustare de vinuri sau să te relaxezi la pescuit în locațiile special amenajate.
Hotel Simfonia este cazarea ideală atunci când călătoriți în județul Vâlcea, fiind un loc plăcut, primitor unde îmbinarea armonioasă de lux, confort și eleganță va bucura inimile celor pe care îi găzduiește. Dacă doriți să vizitați Mănăstirea Hurezi, Hotel Simfonia vă oferă cazarea ideală, unde veți petrece un sejur de vis în timpul căruia puteți vizita și alte atracții turistice din împrejurimi.
Sursă foto Vâlcea Turistică
